Ce este un anevrism cerebral, ce simptome prezinta si cum se pune diagnosticul? Ce presupune tehnica de embolizare a acestuia si cum decurge normal perioada de recuperare? Dr. Stefanita Dima, medic primar radiologie si imagistica medicala, discuta online cu cititorii, miercuri de la ora 11.00.
Dr. Stefanita Dima, medic primar radiologie si imagistica medicala, doctor in stiinte medicale, specializat in neurologie interventionala, se alatura echipei de specialisti MedLife in cadrul unui nou centru de excelenta – Centrul de diagnostic si tratament al patologiei vascular-cerebrale.
Cu o experienta medicala de peste 15 ani, dr. Dima a efectuat pana in prezent peste 17.000 de angiografii cerebrale, a tratat cu succes peste 500 de anevrisme cerebrale, peste 90 de malformatii arteriovenoase si peste 50 de de tumori cerebrale.
Dr. Stefanita Dima, medic primar radiologie si imagistica medicala a discutat in cadrul unui interviu despre anvrismele cerebrale, simptomatologie si metodele de interventie minim invazive. In plus, Medlive demareaza programul de screening al patologiei neuro vasculare.
Simptomele unui anevrism cerebral
Anevrismele cerebrale se impart in doua categorii: anevrismele nerupte si cele rupte. Anevrismele rupte sunt dramatice. Ruptura unui anevrism este un eveniment pe care niciun pacient nu il uita. E o durere de cap acuta, ca un fulger o descriu pacientii. Cea mai mare durere de cap din viata unui om. In momentul in care un anevrism se rupe si iese sangele din el, invadeaza creierul si pe cat de bine face sangele in interiorul vasului, pe atat de rau face cand iese de acolo. Durerea este asociata de multe ori cu pierderea starii de constienta, crize de epilepsie, de dureri retro oculare si de dureri la nivelul cefei foarte mari, greturi, varsaturi.
Cand vorbim de un anevrism nerupt poate sa dea dureri de cap. Sunt dureri de cap de cele mai multe ori de tip migrenos, dureri recurente, nu cedeaza la medicamente. Mai poate fi insotit de scaderi ale acuitatii vizuale sau vederea dublata. Mai pot fi simptome cum ar fi dureri ale cefei, iar in functie de localizare si dimensiuni poate sa dea un efect de compresie pe structurile invecinate. Adica se poate intampla ca pacientul sa nu isi mai miste mana, piciorul, i se stramba fata, nu mai simte mirosul mancarii, ii cade o pleoapa, etc. Sunt lucruri care ar trebui sa ne alarmeze si ar trebui ca la cele mai mici simptome de genul acesta sa verificam daca nu e vorba de un anevrism.
Exista anevrisme care sunt situate extracranian, pe arterele carotide, care desi nu au risc mare de ruptura, prin dimensiunile pe care le au pot sa comprime structurile din vecinatate si in ciuda faptului ca nu ameninta viata, calitatea vietii scade foarte mult, iar durerile care pot aparea sunt foarte mari.
In cazul vaselor de sange astupate
Accidentul vascular ischemic reprezinta 80% din patologia vascular cerebrala, iar patologia vaselor rupte reprezinta doar 20%. Avm solutii si cand vasul este infundat. E o tehnica moderna acreditata de un an jumatate, iar studiile demonstreaza ca exista o rata de pana la 70% reusita de vindecare sau de obtinere a unui pacient independent in urma scoaterii trombului din interiorul arterei. Exista doua variante de interventie si mie imi place sa le combin pentru a obtine rezultate optime. Prima tehnica este cea a aspirarii trombului din interiorul vasului. Cealalta metoda este practic un cosulet, o plasa, ce inglobeaza trombul si in trage afara. Ca sa obtinem maximul de eficienta e recomandat sa folosim ambele tehnici in acelasi timp. Eu introduc un cateter si il lipesc de tromb si prin cateterul respectiv intervin si cu un cosulet. Si agat trombul si in acelasi timp il si aspir. In felul acesta avem sanse de 98% sa reusim sa dezobstructionam vasul.
Metodele de interventie in cazul unui anevrism cerebral
Toate tratementele la aceasta ora se fac printr-o singura punctie. Deci, cu un singur ac intepam artera femurala la nivelul plicii inghinale si prin punctia respectiva reusim sa urcam pana la nivelul locului unde exista problema. Sunt putine cazurile in care nu reusim sa tratam aceasta problema endovascular si atunci reintervine conceptul de echipa pluridisciplinara. In aceste cateva cazuri intaietatea revine medicului chirurg care trebuie sa deschida calota craniana si sa rezolve situatia pe calea clasica. Dar in 98-99% din cazuri lucrurile se pot rezolva endovascular.
Despre programul de screening al patologiei neuro vasculare
Medlife acum pregateste lansarea si anunt acum in premiera acest lucru. Este vorba de un tomograf de ultima generatie pe care o sa se faca niste angiotomografii si care au doua calitati. Prima este ca la o singura rotatie a tubului se obtin 128 de sectiuni, iar al doilea lucru important e ca aparatul are o doza de iradiere extrem de mica. Este comparabila cu o radiografie pulmonara, poate chiar mai jos de atat.
Astfel, am stabilit ca pacientii de peste 20 de ani care au in familie rude de gradul I cu anevrisme cerebrale, care au rinichi polichistici, care au displazie fibromusculara, care au sindrom Marfan sau alta boala de colagen, cei care au dureri de cap care nu cedeaza la medicamentatie, cei care au tulburari neurologice aparent nejustificate, ii invitam sa faca un screening si sa vedem care este starea vaselor capului.
De ce apar si ce simptome prezinta chisturile si tumorile pe creier? Cum sunt ele depistate si cand au indicatie de operatie? Cum decurge procesul de recuperare si ce riscuri exista in timpul interventiei chirurgicale? Dr. Dan Suiaga, medic specialist neurochirurgie, a discutat online cu cititorii.
Cand ar trebui sa ne ingrijoram si ce presupune un chist sau o tumora pe creier? Dr. Dan Suiaga, medic specialist neurochirurgie, a explicat pentru cititorii MedLive diferenta dintre chisturi si tumori, procedura in cazul interventiilor chirurgicale, cand se face operatia pe creier cu pacientul treaz si cat dureaza perioada de recuperare dupa o astfel de interventie. “Problema durerii de cap este foarte ciudata. Am foarte multi pacienti pe care ii doare capul si vin direct la mine, sar toate etapele in speranta ca vor primi cel mai bun raspuns. Aceasta perceptie este gresita; la mine trebuie sa vina cand gasim ceva pe care eu pot trata chirurgical”, a precizat Dr. Dan Suiaga.
Diferenta dintre chisturi si tumori pe creier
Chisturile pot fi benigne sau maligne. Pot exista tumori chistice. Chistele cele mai comune cerebrale sunt chistele arahnoidiene. Acestea sunt benigne si normale si le gasim intamplator la foarte multi oameni. Ele nu se opereaza in proportie de 99% pentru ca nu fac niciun efect compresiv, sunt complet asimptomatice.
Tumorile cerebrale (primare si secubndare) pot avea o componenta chistica si atunci chistul este doar un atasament al tumorii.
Durerea de cap
Problema durerii de cap este foarte ciudata. Am foarte multi pacienti pe care ii doare capul si vin direct la mine, sar toate etapele in speranta ca vor primi cel mai bun raspuns. Aceasta perceptie este gresita; la mine trebuie sa vina cand gasim ceva pe care eu pot trata chirurgical.
Cauzele durerii de cap sunt multiple. In principiu cand o leziune cerebrala tumorala doare inseamna ca s-a depasit o limita importanta si omul incepe sa aiba alte simptome: pareza, stari de voma, o stare complet degradata.
Cand exista o patologie vasculara gen anevrism sau malformatii vasculare rupte si pe pacient il doare capul ca i s-a rupt una, de la momentul rupturii pana cand intra in coma e un interval de cateva minute.
Toate celelalte dureri de cap sunt de cauza cardiaca, sindroame migrenoase, disfunctie hepatica. Acestea au o multime de explicatii si cel mai in masura sa le deznoade e medicul neurolog.
Orice patologie cerebrala cauzeaza simptome prin 2 mecanisme.
Compresiva: apasa pe un centru cerebral care are anumite functii.
Distructiva: e o tumora care distruge o zona cerebrala cu o anumita functie.
In aceste cazuri, in functie de zona afectata, pacientul poate avea probleme de vaz, de coordonare, de limbaj, de intelegere.
Efectul leziunilor cerebrale e dat de localizarea lor. De obicei, leziunile chistice au o sansa mai mare sa fie benigne decat leziunile non-chistice.
Cand se impune operatia?
Depinde de ce tip de patologie vorbim: benigna sau maligna.
Noi descoperim leziunile cerebrale uneori intamplator. Sunt foarte multe leziuni beigne, gen meningioame, care stau acolo de 30-40 de ani. Daca sunt asimptomatice nu le operam. Cele simptomatice se trateaza chirurgical.
Recuperarea
Cele mai multe operatii merg bine. Aceasta este genul de operatie care desi sperie foarte mult pacientii, uimirea lor in post-operator este spectaculoasa.
Pacientii care se opereaza de tumori cerebrale, marea lor majoritate stau in spital 2 zile. Sunt operatii minim-invazive, cu incizii mici.
Nu doare nimic. Singura structura care doare este scalpul. Tot ce este sub scalp sunt structuri care dor foarte putin sau deloc.
Awake anesthesia
Pacientul este sedat, dar este treaz si vorbeste in timp ce noi ii scoatem o leziune tumorala din vecinatatea unor centrii incat sa ne limitam trauma pe creier si sa nu producem un “damage” suplimentar.
Aceasta operatie se face in cazul leziunilor cerebrale care sunt in vecinatatea zonei motorii, tumori infiltrative. In acest caz limitam rezectia si verificam in timpul operatiei. Pacientul este treaz si stimulam intotdeauna inainte sa rezecam. Cand vedem ca stimularea noastra produce o pareza ne oprim.
Acest tip de anestezie se face si in cazul tumorile din zona limbajului.
Riscul de reaparitie
Chisturile si tumorile pot reaparea. Nu intotdeauna putem face rezectia completa si uneori acestea pot reaparea si noi trebuie sa reintervenim.
In curand, in cadrul MedLife va functiona un centru special, dedicat chirurgiei epilepsiei. Cu sprijinul medicului neurolog Ioana Mandruta, expert in epilepsie (Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti), neurochirurgii MedLife vor efectua in curand toate interventiile chirurgicale dedicate tratamentului epilepsiei, dupa cele mai noi standarde si ghiduri. Detalii despre acest proiect si nu numai ne-a furnizat dr. Dan Suiaga, medic specialist neurochirurgie, in cadrul editiei a doua a Conferintei Nationale MedLife, recent desfasurata la Bucuresti.
-Cu ce vine neurochirurgia la aceasta conferinta?
- Neurochirurgia vine cu niste idei noi de dezvoltare, dintre care unele deja au inceput sa fie implementate. Una dintre ele este dezvoltarea departamentului de neuroradiologie interventionala, impreuna cu microchirurgia traditionala pentru patologia vasculara cerebrala, avandu-i in echipa pe dr. Stefanita Dima (neuroradiolog interventionist) si dr. Luci Marginean (de la Targu-Mures). Departamentul deja functioneaza, avem cazuri tratate, merg bine si departamentul se va dezvolta foarte bine. Acum vom deschide un centru de chirurgie a epilepsiei. Am adus-o in echipa noastra pe doamna doctor Mandruta, neurolog la Spitalul Muncipal, care va veni sa lucreze aici cu noi si cu chirurgia aferenta patologiei epileptice pe care o vom face in cadrul MedLife. Avem parteneri in acest proiect si pe Roy Daniel, mentorul meu din Elvetia, care va veni sa lucreze cu noi. Acestea ar fi noutatile. In rest, toate patologiile cerebrale spinale complexe pe care le facem deja, dar acestea sunt lucruri deja stiute.
-Ce tip de interventii vor fi realizate pentru pacientii epileptici in noul centru de chirurgie a epilepsie?
-Pe partea de epilepsie depinde foarte mult de ce diagnostic va pune doamna doctor Mandruta si vom face toata paleta de interventii pentru epilepsie, de la amigdalohipocampoctomii, selective sau mai putin selective, calozotomii, lezionectomii, totul in functie de cum vom vedea noi pe monitorizarea pre-0peratorie a pacientului epileptic cu electrozi transcorticali. Totul va fi un lucru in echipa, aceasta este ideea de la baza a tot ceea ce facem. Toti lucram in echipa si fiecare isi face partea lui dupa o decizie luata in comun. Epilepsia este o o patologie destul de des intalnita si destul de rar se trateaza, nu doar in Romania, ci si in celelalte tari. Necesita niste centre extrem de specializate care sa se poata ocupa de acest tip de patologie. In Romania stiu ca sunt pacienti c are sufera de aceasta patologie si au nevoie de ajutor, si sa speram ca o sa-l putem oferi noi in cadrul Neurolife-ului.
-Ce particularitati are neurochirurgia la Medlife?
-Sunt niste pasi care trebuie urmati in pregatirea preoperatorie a pacientului, o anestezie corecta, de care se ocupa doamna dr. Rely Manolescu, neuroanestezistul nostru dedicat, monitorizare intraoperatorie, stimulare transcorticala, awake surgery -toate astea le vom aplica si le aplicam de ceva vreme in cadrul MedLife. De fapt, ele reprezinta standardul de aur in tratamentul tumorilor cerebrale la nivel mondial. Nu am inventat noi nimic exceptional, doar punem in aplicare ce ar trebui sa facem in asemenea situatii.
-De ce ar trebui sa aleaga un pacient si familia sa chirurgia la MedLife?
-Ar trebui sa ne ia si pe noi in considerare ca alternativa, pentru ca lucram in echipa. Deci orice caz, un caz oncologic, atat cerebral, cat si spinal va fi discutat cu oncologul care se ocupa de caz, cu radiologul care se ocupa de caz, si vom stabili o strategie impreuna, pas cu pas. Incercam sa functioneze totul ca o echipa, intram impreuna, lucram impreuna, e ca si cum mai multi ochi vad aceeasi patologie si atunci apare intr-o lumina cu totul altfel, decat atunci cand sunt doar doi ochi. Asta mi se pare mie un plus.
In prezent nu exista un singur test specializat care sa poata diagnostica in mod obiectiv si precis contuziile cerebrale, dar o noua cercetare sugereaza ca masurarea activitatii cerebrale ca raspuns la sunete ar putea ajuta la stabilirea diagnosticului, informeaza futurity.org.
“Dorinta noastra este de a produce o platforma fiabila, obiectiva, portabila, usor de utilizat si accesibila care sa ajute la diagnosticarea acestor traumatisme,” declara Nina Kraus, cercetatoare in cadrul Universitatii Nortwestern.
Prin analizarea activitatii cerebrale la participantii expusi la stimuli auditivi, cercetatorii au descoperit un model distinct de activitate in randul copiilor care au suferit lovituri la cap, prin comparatie cu cei care nu au avut astfel de experiente traumatice.
Pentru a efectua acest studiu, cercetatorii au pus senzori pe capul subiectilor pentru a masura frecventa activitatii cerebrale ca raspuns la stimulii auditivi, ca reactie automata a creierului la sunetele prezentate.
Astfel, cercetatorii au identificat cu succes 90% de cazuri dintre copiii care au suferit contuzii cerebrale si 95% de cazuri dintre copiii care nu au avut astfel de traume.
Copiii care au suferit lovituri la cap au avut, in medie, o activitate cerebrala cu 35% mai mica la stimulii auditivi, insa pe masura ce acestia au trecut de etapa de recuperare, capacitatea acestora de a procesa sunetele a revenit la normal.
“Prin intermediul acestui studiu am reusit sa masuram activitatea cerebrala specifica procesarii sunetelor, precum si sa observam modificarile ce au loc la acest nivel ca urmare a unui traumatism cranian. Aceste date nu pot fi interpretate in mod subiectiv si nu pot fi falsificate – nu putem controla activitatea cerebrala in asa fel incat creierul sa aiba o performanta mai buna sau mai slaba,” este de parere Nina Kraus, ce adauga ca rezultatele cercetarilor au fost bazate pe un grup mic de studiu, de numai 40 de copiii, ce au fost tratati pentru comotie cerebrala, impreuna cu un grup de control alcatuit din copii ce nu au suferit traume cerebrale.
“Receptarea si intelegerea sunetelor presupune efectuarea unora dintre cele mai complexe procese neuronale de care este capabil creierul uman si, de aceea, nu este surprinzator faptul ca o lovitura la cap ar putea sa perturbe acesta masinarie delicata,” sustine autoarea studiului, publicat recent in jurnalul “Scientific Reports.”
